Invitație: Modele de cercetări/ 17.11, 18:00, Maternitatea în penitenciar – Mexic si Romania. Drd. Dana Obrinteschi va povesti despre experiența sa de cercetare într-un penitenciar din Mexic și despre teza sa de doctorat. Pentru linkul de întâlnire în platforma Microsoft Teams scrieți pe adresa SDS: scoala.doctorala@sas.unibuc.ro.

Despre: Studiul comparativ al maternității în Penitenciarul Târgșor (România) și Centrul de readaptare socială Sfânta Marta (Mexic) aduce în atenție un subiect sensibil și mai puțin abordat în România. Dacă autoritățile mexicane văd mamele care își cresc copiii după gratii ca fiind punctul nevralgic al sistemului și manifestă interes constant pentru situația lor, în România încă nu s-a studiat în profunzime experiența maternității în detenție. Întrebări precum: Cine sunt femeile care devin mame pe perioada detenției? Care sunt motivele pentru care au decis să aibă un copil în timp ce sunt private de libertate? Care sunt condițiile de locuit pentru mame și copii în penitenciar? Sunt femeile condamnate, mame bune?, nu și-au găsit încă răspuns în literatura de specialitate autohtonă și din acest motiv un studiu care să surprindă aspecte calitative ale posturii de femeie care aduce pe lume un copil în timpul unei pedepse privative de libertate, este necesar atât pentru umplerea unui gol în cunoașterea mediului carceral românesc, cât și pentru conștientizarea lipsei de beneficii și servicii adaptate nevoilor acestor femei și ale copiilor lor.

Discuțiile vor avea în vedere și studiul publicat de autoare: https://revistatransilvania.ro/experienta-maternitatii…/

Invitație: Modele de cercetări/ 10.11, 18:00. Dr. Anca Mihai, Drd. Rebeca Cojocaru, Dr. Bogdan Hrib vor discuta provocările scrisului științific, pornind de la cartea „Scurt manual pentru editarea lucrărilor științifice”. Pentru linkul de întâlnire în scrieți un email pe adresa SDS: scoala.doctorala@sas.unibuc.ro. Vă așteptăm!

Cartea poate fi găsită la Editura Tritonic sau la alte librării: http://www.tritonic.ro/isbn-978-606-749-517-1.htm

Invitație: Modele de cercetări/ 3.11, 18:00, FEMININITY AND POPULAR TELEVISION – an intersectional analysis of gender, age, and tropes in Hallmark Channel movies. Drd. Raisa Zamfirescu va discuta despre provocările metodologice și teza sa doctorală, o analiză intersecțională cu accent pe instituția socială a genului, a vârstei și a trope-urilor ca și construct social, un demers științific care reușește să reunească într-un proces academic pasiunea personală pentru televiziune și filme, și sociologia.. Pentru linkul de întâlnire scrieți pe adresa SDS: scoala.doctorala@sas.unibuc.ro.

Descriere: Urmând modelul Marthei Lauzen, al lui Carolyn Cocca și al Rebeccăi Feasey, acestea la rândul lor fundamentându-și cercetările pe analize clasice în zona studiilor de gen și media, având ca punct de plecare interesul și cunoștințele deținute în zona televiziunii americane, am schițat planul unei cercetări care să îmbine plăcutul cu utilul, vizionarea și scrisul academic, alegând ca mediu comunicațional Hallmark Channel. În ultimii ani Hallmark a reușit să reinventeze filmele pentru televiziune și să creeze un adevărat brand și lifestyle, cu un model de business axat pe buget redus și încasări înzecite, un model preluat recent și de alte posturi de televiziune, dar și de Netflix și alți giganți din zona de streaming. Filmele Hallmark sunt produse în care se îmbină valorile conservatoare cu predictibilitatea clișeelor și o serie de actori pe modelul Old Hollywood Studio, aceste filme fiind incluse la rândul lor în colecții de sezon care sărbătoresc alături de public momente importante de pe parcursul anului – de exemplu Crăciunul, Ziua Îndrăgostiților, primăvara, toamna ș.a.m.d.. Cercetarea întreprinsă combină analiza calitativă și cantitativă, designul metodologic fiind construit pe mai multe seturi de date și instrumente create tocmai pentru a putea surprinde o imagine completă. Astfel, și secțiunea de rezultate este structurată la rândul său pe cinci dimensiuni – analiză în fața și în spatele camerelor de vedere; analiză a clișeelor și corelarea acestora cu ratingurile înregistrate; analiză ilustrativă prin lentilă socio-goffmaniană; analiză a principalelor perspective narative identificate în articolele de presă; și o analiză a audienței prin atitudinea și comportamentul exprimat în spațiul online.
Aspectele pe care le voi aborda în prezentare vizează validarea surselor, crearea unor instrumente de cercetare tip, stabilirea mai multor criterii de selecție pentru fiecare set de unități analizate și schițarea unui program de practică studențească, dar și provocările întâlnite în zona de literature review și analiză propriu-zisă a datelor.

Invitație: Modele de cercetări/ 27.10, 18:00. Drd. Cris Panțu va discuta cercetarea sa doctorală pe tema „Plăcere și societate – O cercetare etnografică care urmărește rolul și modurile în care plăcerea funcționează la nivelul societății”. Pentru linkul de întâlnire scrieți pe adresa SDS: scoala.doctorala@sas.unibuc.ro.

Despre: Studiul pe care aș dori să vi-l prezint – aflat încă în derulare și evoluție – urmărește înțelegerea mai bună a modului în care binomul afectiv plăcere/neplăcere este folosit în context social pentru a motiva comportamente individuale și de grup. Ideea din spate este că societatea caută și reușește să controleze înțelegerea, producerea, distribuția și consumul plăcerii – pentru a motiva adoptarea unor comportamente și idei dezirabile social la un moment dat. Această acțiune este moderată de agentitatea indivizilor care selectează uneori fie comportamente conforme cu tipare/norme culturale mai vechi, fie alternative acceptabile social, fie comportamente care oferă în mod limpede o cantitate mai mare de plăcere – mai facil.Concret, cercetarea urmărește descrierea și analiza unor moduri cât mai reprezentative, ideal tipuri, de obținere a experiențelor plăcute – cum ar fi clubbing-ul, vacanțele la malul mării etc. – pentru a înțelege care sunt tipurile de plăcere căutate, care sunt comportamentele comune de accesare, norme și valori asociate precum și care este legătura între segmentarea culturală sau economică a populației și aceste plăceri/comportamente/idei.În urma cercetării sper să pot produce o conceptualizare parțială a plăcerii în context socio-cultural alături de propunerea ei ca variabilă/dimensiune în analiza unor situații concrete. Punctele despre care voi discuta sunt:

• Interesul și importanța temei, abordări curente în sociologie și alte științe umaniste.
• Abordare metodologică – grounded theory. Metode centrale – observație participativă și interviu calitativ.
• Terenul – Dificultăți practice apărute în cercetare, momente delicate, refuz etnografic și alte momente în care te întrebi ”ce caut eu în viața mea?”