Studii universitare de doctorat

Programul de pregătire bazat pe studii universitare avansate

Programul de pregătire bazat pe studii universitare avansate se desfășoară de regulă în anul I al studiilor doctorale, conform planurilor de învățământ stabilite de fiecare școală doctorală. Suplimentar față de oferta școlilor doctorale unde sunt înmatriculați, oferta cuprinde cursuri, seminare, laboratoare și alte activități axate pe consolidarea competențelor profesionale specifice fiecărui domeniu de doctorat. Studenții-doctoranzi ai Universității din București pot frecventa – cu acordul conducătorilor de doctorat și recunoașterea creditelor transferabile – și discipline oferite de alte școli doctorale din cadrul Universității din București, discipline care le oferă competențe complementare sau suplimentare. Începând din anul universitar 2013-2014, CSUD a inițiat și un set de discipline axate pe dezvoltarea competențelor transversale ale studenților-doctoranzi și care au fost deschise doctoranzilor tuturor școlilor doctorale. Pe lângă acestea, doctoranzii Universității din București pot să-și realizeze integral sau parțial programul de pregătire bazat pe studii universitare avansate urmând cursurile organizate de Școala Doctorală Francofonă de Științe Sociale (EDSS), cu participarea unor profesori invitați proveniți din universitățile partenere (École des hautes études en sciences sociales, Paris, Université Libre de Bruxelles, Université de Bordeaux, Université Laval, Université de Neuchâtel etc.). S-a adăugat, în cazul doctoranzilor în drept, posibilitatea de a urma cursurile organizate în cadrul Colegiului Juridic Franco-Român organizat în cooperare cu Université de Paris 1 Panthéon-Sorbonne. Totodată, doctoranzii internaționali având teme de doctorat axate pe diplomația culturală pot beneficia de o ofertă extinsă a programului de pregătire bazat pe studii universitare avansate, realizată în cadrul unui acord de cooperare cu Institute for Cultural Diplomacy, Berlin.

Programul individual de cercetare științifică

Programul individual de cercetare al fiecărui student-doctorand este stabilit de către conducătorul de doctorat, în conformitate cu regulile stabilite de consiliul școlii doctorale. De regulă, acesta cuprinde mai multe proiecte științifice distincte, finalizate prin 2-4 rapoarte de cercetare, precum și prezentări ale stadiului cercetării în cadrul unor rapoarte de progres supuse analizei conducătorului de doctorat și comisiei de îndrumare. Documentarea este o componentă importantă a activității de cercetare din cadrul studiilor doctorale. Din acest punct de vedere doctoranzii Universității din București sunt privilegiați în raport cu doctoranzii altor centre universitare. Ei beneficiază nu numai de fondurile bogate de carte și publicații periodice ale Bibliotecii Centrale Universitare și ale filialelor acesteia din diversele facultăți, ci și de posibilitatea de a folosi resursele altor instituții din capitală, cum ar fi Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Națională a României, Arhivele Naționale sau Institutul Național de Statistică. Dezvoltarea Internetului oferă un acces mai rapid şi mai amplu la resurse. Universitatea din București s-a racordat la aceste resurse prin participarea la proiectul Anelis Plus, prin intermediul căruia profesorii, cercetătorii și studenții Universității au acces la mari baze de date, precum Science Direct, Springerlink Journals, PROQUEST Central, IEEE All-Society, American Physical Society Journals, OXFORD Journals, Sage Journals HSS Collection, American Institute of Physics Journals, Thomson Web of Knowledge REUTERS, SCOPUS, Wiley Journals, Emerald Journals, MathSciNet, Taylor & Francis Journals, Cambridge Journals, American Chemical Society Journals, Institute of Physics Journals, REAXYS, JSTOR, EBRARY, EBSCO Host – Academic Search Complete, EBSCO Host – ART full-text, EBSCO Host – Business Source Complete, EBSCO Host – Humanities International Complete, EBSCO Host – Political Science Complete. Școlile doctorale ale Universității din București pun la dispoziția studenților-doctoranzi și o serie de facilități de cercetare specifice diverselor domenii de doctorat. Se remarcă în acest sens moderna Platformă de cercetare în biologie şi ecologie sistemică, inaugurată în 2015, dar și oportunitățile oferite de institutele naționale de cercetare-dezvoltare de pe platforma Măgurele, cu care de mai mult timp Şcoala doctorală de fizică a dezvoltat forme de cooperare în cercetare deosebit de fertile pentru doctoranzii Universității din București. Laboratoare bine utilate sunt puse la dispoziția doctoranzilor din domeniile științelor exacte și ale naturii, după cum studenții din domeniile științelor sociale beneficiază și de faptul că Universitatea din București gestionează (prin Facultatea de Sociologie și Asistență Socială) Arhiva Română de Date Sociale. Se adaugă facilitățile oferite de stațiunile didactice și de cercetare ale Universității, de șantierele arheologice, arhivele, muzeele și instituțiile culturale și religioase cu care școlile doctorale ale Universității din București au dezvoltat de-a lungul timpului relații de cooperare.. Participarea cu comunicări la conferințele științifice este o formă esențială de pregătire a doctoranzilor și de validare a realizărilor obținute în planul cercetării științifice. Pe lângă organizarea deja tradițională a unor conferințe anuale de către cele mai multe școli doctorale ale Universității din București, ca și participarea la manifestările științifice organizate în facultăți și diverse institute de cercetare, începând cu anul 2014 CSUD a operaționalizat, cu aprobarea conducerii Universității din București, un program de susținere financiară a participării studenților-doctoranzi cu lucrări proprii la manifestări științifice internaționale, prin procedura de accesare a fondurilor de cercetare din granturi doctorale. Procedura pentru aprobarea utilizării fondurilor pentru cercetare prevăzute în fundamentarea granturilor doctorale stipulează că studenții-doctoranzi finanțați de la bugetul de stat pot solicita susținerea financiară a costurilor pentru participarea la manifestări ştiinţifice  internaţionale, desfășurate în țară sau în străinătate, pe baza unei cereri avizate de conducătorul de doctorat, de directorul școlii doctorale și de directorul CSUD, iar decizia de aprobare a acestor cereri are în vedere pe de o parte relevanţa manifestării pentru programul de cercetare al studentului doctorand și pe de altă parte rezultatul anticipat în planul producţiei ştiinţifice a şcolii doctorale. Încheierea unor acorduri de co-tutelă internațională a fost o formă suplimentară de sprijin pentru unii dintre doctoranzii Universității din București, care pot beneficia nu doar de îndrumarea suplimentară din partea celui de-al doilea conducător științific, ci și de facilitățile de cercetare oferite de instituția de învățământ superior sau de cercetare din străinătate.

Cotutela - informații generale

Doctoratul se poate organiza în cotutelă națională cat și în cotutelă internațonală. Studentul-doctorand în cotutelă internațională își desfășoară activitatea sub îndrumarea concomitentă a unui conducător de doctorat din România și a unui conducător de doctorat dintr-o altă țară, pe baza unui acord scris între instituțiile organizatoare implicate (IOD).

Acordul stipulează cerințele organizării și desfășurării doctoratului în fiecare dintre cele doua IOD, în concordanță cu rolul pe care îl are în cotutelă și cu legislația specifică din fiecare țară.

În  domenii  științifice  interdisciplinare,  doctoratul  în  cotutelă  se  poate  desfășura  și  sub  îndrumarea  a doi  conducători  de  doctorat  din  țară. În  acest caz,  prevederile  de  mai  sus  se  adaptează  în  mod  corespunzător.

IOD care înmatriculează  inițial  doctorandul și  conducătorul  de doctorat   aparținând  acestei  IOD  vor  avea    rolul  principal  în  organizarea  și  desfășurarea  doctoratului, iar  IOD  care  participă  în  cotutelă are  rol  secundar.

Din  comisiile  de  examinare  pot  face  parte  și reprezentanți  ai  IOD  secundare  sau  coparticipante  la  doctorat.

Teza  de  doctorat  se va  depune  la  IOD  la  care  urmează  să  se  susțină  public,  în  concordanță  cu  decizia  celor  doi  conducători  de  doctorat.

Comisia  pentru  susținerea  publică  a tezei  de  doctorat  va  cuprinde  reprezentanți  ai ambelor  IOD.  Președintele  comisiei   este  un  reprezentant  al  conducerii  IOD  care  organizează  susținerea  publică  a  tezei  de  doctorat.

Doctoratul în cotutelă internațională
  • Solicitarea (cererea tip), completată de studentul-doctorand, avizată de conducătorul de doctorat, având anexate referatul secretariatului școlii doctorale și acceptul de principiu al conducătorului de doctorat din instituția parteneră (acordul se poate trimite și pe e-mail), se înregistrează la Registratura Generală a Universităţii din Bucureşti şi se înaintează Direcției Relații Internaționale și Biroului Doctorat. În cazul în care există un acord cadru între Universitatea din București și instituția parteneră, prevederile acestuia vor fi respectate de acordul de cotutelă referitor la studentul-doctorand.
  • Direcția Relații Internaționale va verifica dacă solicitarea îndeplineşte condiţiile legale privind acordurile internaționale.
  • Biroul Doctorat va verifica dacă solicitarea îndeplineşte condiţiile legale din punct de vedere academic.
  • Direcția Relații Internaționale în colaborare cu instituția parteneră va întocmi acordul de cotutelă.
  • Direcția Relații Internaționale în colaborare cu instituția parteneră asigură semnarea acordului de către toate părțile implicate.
  • În momentul în care acordul de cotutelă internațională conține toate semnăturile, Direcția Relații Internaționale trimite în cel mai scurt timp un exemplar al acordului la secretariatul școlii doctorale și o formă scanată a acestuia către Biroul Doctorat.
  • Școala doctorală va consemna în registrul matricol că studentul-doctorand urmează studiile universitare de doctorat în cotutelă internațională cu precizarea instituției și a conducătorului de doctorat.
  • Orice modificare în desfășurarea studiilor universitare de doctorat în cotutelă internațională a studentului-doctorand va duce la întocmirea de acte adiționale. Aceste acte adiționale vor fi trimise în cel mai scurt timp un exemplar la secretariatul școlii doctorale și o formă scanată a acestuia către Biroul Doctorat.
Situațiile de extindere a duratei activității studentului doctorand

Toate cererile și respectiv aprobările vor preciza durata exactă (numărul de luni întregi) pentru care se solicită/aprobă. De regulă, nu se acordă pe fracțiuni de lună.

 Întreruperea

Nu presupune plata vreunei taxe. Pe durata întreruperii este sistată bursa de doctorat.

Sintagma „din motive temeinice” stipulată de art.39 (4) din H.G. nr. 681/2011 presupune că aprobarea se acordă doar pe baza unei cereri motivate, avizate de conducătorul de doctorat și aprobate de Consiliul Școlii Doctorale. Exemple posibile de „motive temeinice”: maternitatea, concediul pentru îngrijirea copilului, probleme de sănătate, desfășurarea pe o durată mai lungă de o lună a unei activități în afara țării sau în altă localitate etc.

Conform Hotărârii Senatului Universității din București, durata totală a întreruperilor aprobate pentru un doctorand nu poate depăși 2 ani (24 de luni), exceptând situațiile pentru creșterea și/sau îngrijirea copilului, pentru care durata maximă este de 3 ani (36 de luni).

Exceptând situațiile de forță majoră, întreruperea se poate decide doar pe durata programului doctoral (în timpul duratei normale de 3 ani și al prelungirii de maximum 2 ani), iar nu în timpul perioadelor de grație sau de amânare a susținerii.

Prelungirea

Presupune plata taxei de studii doctorale pentru perioada aprobată (eventualele scutiri trebuie avizate de decan și aprobate explicit de Senatul Universității din București).

Cererea trebuie motivată, avizată de conducătorul de doctorat și aprobată de Consiliul Școlii Doctorale.

Durata totală a prelungirilor aprobate pentru un doctorand nu poate depăși 2 ani (24 de luni).

Prelungirea (maximum 2 ani), alături de durata inițială (de regulă, 3 ani), face parte din programul de doctorat. Doctoranzii aflați în prelungire (similar doctoranzilor aflați în perioada normală a programului) sunt incluși în numărul maxim de doctoranzi îndrumați de un conducător de doctorat. Activitatea cu doctoranzii aflați în prelungire (similar celor aflați în programul normal) este plătită, atât pentru conducătorul de doctorat, cât și pentru membrii comisiilor de îndrumare (fie ca activitate în postul ocupat de titular, fie în plata cu ora dintr-un post vacant).

Perioada de graţie

Se acordă în conformitate cu art. 40 din H.G. nr. 681/2011 pentru maximum 2 ani (24 de luni), numai doctoranzilor care au finalizat programul doctoral (cuprinzând perioada normală de 3 ani și eventualele perioade de întrerupere și/sau prelungire), dar nu au reușit să finalizeze și să depună oficial teza de doctorat, și numai după îndeplinirea obligaţiilor din planul individual (susținerea cu succes a tuturor rapoartelor de cercetare și a celorlalte activități prevăzute în planul individual aprobat de Consiliul Școlii Doctorale) şi nu presupune achitarea taxei de studiu.

Se recomandă ca perioada de grație să fie acordată doar doctoranzilor pentru care conducătorul certifică faptul că au redactat cel puțin 50% din teza de doctorat, pentru cei care nu au îndeplinit această condiție recomandându-se solicitarea/acordarea unor perioade de prelungire (cu taxă).

Situațiile în care se solicită acordarea perioadei de grație imediat după durata normală a programului doctoral (3 ani), fără solicitarea/acordarea prealabilă a prelungirii) trebuie să reprezinte cazuri excepționale și să fie temeinic justificate.

Susținerea publică a tezei de doctorat trebuie să se încadreze în interiorul perioadei de grație, art. 40 din H.G. nr. 681/2011 prevăzând „studentul doctorand mai are la dispoziție o perioadă de grație de maximum 2 ani pentru a finaliza și susține public teza, depășirea acestui termen conducând în mod automat la exmatricularea sa”.

Amânarea susținerii tezei conform legii 49/2013.

„În situații speciale, când tematica abordată necesită o perioadă mai mare de studiu sau experimentare”, la propunerea conducătorului de doctorat și cu avizul Consiliului Școlii Doctorale, se poate acorda amânarea susținerii publice pentru „maximum 4 ani de la terminarea studiilor universitare de doctorat”. Amânarea susținerii tezei de doctorat nu presupune plata vreunei taxe.

Această lege trebuie corelată cu Legea 1/2011 și cu H. G. Nr. 681/2011, fapt pentru care se recomandă conducătorilor de doctorat să facă propuneri temeinic motivate, doar în situații cu adevărat „speciale”, și atunci când au convingerea fermă că la finele perioadei de amânare teza va fi finalizată și susținută cu succes.

Ca și în cazul perioadei de grație, perioada de amânare a susținerii se acordă numai doctoranzilor care au finalizat programul doctoral (desfășurat în perioada normală și în prelungirea de 2 ani), dar nu au reușit să finalizeze teza.

La finalizarea programului doctoral (durata normală și prelungirea de 2 ani) se poate opta fie pentru perioada de grație (maximum 2 ani), fie pentru perioada de amânare a susținerii (maximum 4 ani). Perioada de amânare a susținerii se poate acorda și după perioada de grație, cu condiția ca, în total (cumulate), perioada de grație și perioada de amânare a susținerii să nu depășească 4 ani de la finalizarea programului doctoral (în interiorul acestor 4 ani teza trebuie susținută, nu doar depusă oficial sau predată spre lectură conducătorului de doctorat).

Toate recomandările de la perioada de grație se aplică și la perioada de amânare a susținerii.

Refacerea tezei de doctorat (după pre-susținere)

În cadrul pre-susținerii tezei de doctorat, atunci când consideră că teza de doctorat nu corespunde, conducătorul de doctorat și comisia de îndrumare pot solicita îmbunătățirea sau refacerea tezei de doctorat.

În cazul în care comisia de îndrumare solicită refacerea tezei, dar mențiunea este de AVIZARE, doctorandul se va strădui să realizeze modificările solicitate într-un timp cât mai scurt, astfel încât să se respecte termenul de 30 de zile stabilit de O. M. 3482/2016.

În cazul în care comisia de îndrumare solicită refacerea tezei (cu mențiunea explicită NEAVIZARE/AMÂNARE), conducătorul de doctorat, în acord cu comisia de îndrumare, stabilește un termen de 1-6 luni pentru refacerea tezei și realizarea unei a doua pre-susțineri.

Acest termen nu poate depăși limitele legale pentru perioada de grație și/sau amânarea susținerii tezei conform legii 49/2013, luând în considerare și termenele fixate prin codul studiilor doctorale pentru etapele de parcurs între pre-susținere și susținerea publică a tezei de doctorat.

Dacă și după a doua pre-susținere conducătorul de doctorat și comisia de îndrumare iau decizia de NEAVIZARE, atunci școala doctorală propune exmatricularea doctorandului.

 

Refacerea tezei de doctorat (după susținerea publică)

Se impune în caz de atribuire a calificativului „nesatisfăcător” de comisia de susținere sau a invalidării tezei (prima dată) de CNADTCU. Nu necesită vreo aprobare, este un drept al doctorandului. Termenul-limită pentru refacerea tezei de doctorat este de un an de la data susținerii încheiate cu atribuirea calificativului „nesatisfăcător” sau de la data invalidării tezei de către CNATDCU, după caz.

Încetarea calității de student-doctorand

Calitatea de student-doctorand încetează la acordarea titlului de doctor (deci, nu la data susținerii publice a tezei) sau prin exmatriculare.

Prin urmare, calitatea de student-doctorand există nu doar pe durata programului doctoral (durata normală de 3 ani și prelungirile de 2 ani), ci și în perioada de grație, în perioada amânării susținerii, în perioada dintre susținerea publică și acordarea titlului de doctor și în perioada refacerii tezei până la acordarea titlului de doctor sau până la exmatriculare.

Anexă: Referințe legale

 Întreruperea

Codul studiilor doctorale (aprobat prin HG nr 681/2011):

– art. 39 alin. (4): “Studiile universitare de doctorat se pot întrerupe din motive temeinice, în condiţiile stabilite prin regulamentul şcolii doctorale. Durata acestor studii se prelungeşte cu perioadele cumulate ale întreruperilor aprobate.

Prelungirea

Codul studiilor doctorale (aprobat prin HG nr 681/2011):

– art. 39 alin. (2) teza I: “Durata programului de doctorat este, de regulă, de 3 ani.“;

– art. 39 alin. (3): “Din motive temeinice, în condiţiile stabilite prin regulamentul şcolii doctorale, durata programului de doctorat poate fi prelungită cu 1-2 ani, cu aprobarea senatului universitar, la propunerea conducătorului de doctorat şi în limita fondurilor disponibile.

Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, în forma modificată prin Legea nr. 49/2013:

– art. 12 tezele I și II: “Studiile universitare de doctorat au, de regulă, o durată de 3 ani. În situaţii speciale, când tematica abordată necesită o perioadă mai mare de studiu sau experimentare, durata poate fi prelungită cu 1-2 ani, cu aprobarea senatului universitar, la propunerea conducătorului de doctorat.

 Perioada de graţie

Codul studiilor doctorale (aprobat prin HG nr 681/2011):

– art. 40 alin. (1): “Dacă studentul-doctorand nu reuşeşte să finalizeze teza în termenul stabilit potrivit contractului de studii universitare de doctorat şi eventualelor acte adiţionale la acesta, studentul-doctorand mai are la dispoziţie o perioadă de graţie de maximum 2 ani pentru a finaliza şi susţine public teza, depăşirea acestui termen conducând în mod automat la exmatricularea sa.

Amânarea susținerii tezei conform legii 49/2013.

Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, în forma modificată prin Legea nr. 49/2013:

– art. 12 teza a III-a: “Susţinerea tezei de doctorat se poate face în termen de maximum 4 ani de la terminarea studiilor universitare de doctorat, cu acordul senatului universitar şi al conducătorului de doctorat.

Refacerea tezei de doctorat (după susținerea publică)

Codul studiilor doctorale (aprobat prin HG nr 681/2011):

– art. 68 alin. (4): “În cazul atribuirii calificativului “Nesatisfăcător”, comisia de doctorat precizează elementele de conţinut care urmează să fie refăcute sau completate în teza de doctorat şi solicită o nouă susţinere publică a tezei. A doua susţinere publică a tezei are loc în faţa aceleiaşi comisii de doctorat ca şi în cazul primei susţineri. În cazul în care şi la a doua susţinere publică se obţine calificativul “Nesatisfăcător”, titlul de doctor nu se acordă, iar studentul-doctorand este exmatriculat.“;

– art. 68 alin. (5): “În cazul în care CNATDCU invalidează argumentat teza de doctorat, IOSUD primeşte din partea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului o motivaţie scrisă de invalidare, redactată în baza observaţiilor CNATDCU. Lucrarea de doctorat poate fi retransmisă CNATDCU în termen de un an de la data primei invalidări. Dacă lucrarea de doctorat se invalidează şi a doua oară, titlul de doctor nu va fi acordat, iar studentul-doctorand va fi exmatriculat.

 Încetarea calității de student-doctorand

Codul studiilor doctorale (aprobat prin HG nr 681/2011, cu completările și modificările ulterioare):

– art. 67 alin. (9): “Calitatea de student-doctorand încetează la acordarea titlului de doctor sau la emiterea dispoziţiei de exmatriculare.

 

Procedură privind "controlul electronic anti-plagiat preventiv al tezelor de doctorat"

Controlul electronic preventiv al tezelor de doctorat la propunerea conducătorului de doctorat

  • În cazul în care conducătorul de doctorat dorește, oricând pe parcursul studiilor universitare de doctorat, o verificare preliminară la nivelul Universității din București a tezei de doctorat sau a unor părți ale acesteia (capitole, rapoarte de cercetare, etc.), poate solicita acest lucru pe adresa de e-mail a Biroului Doctorat birou@doctorat.unibuc.ro.
  • După generarea raportului de similitudini acesta se transmite pe e-mail conducătorului de doctorat și directorului școlii doctorale. Dacă directorul şcolii doctorale este totodată şi conducătorul de doctorat al tezei, mesajul va fi transmis în CC şi decanului facultăţii. Directorul școlii doctorale notifică C.S.U.D. rezultatul analizei, precum și eventualele măsuri disciplinare propuse de consiliul școlii doctorale.

Controlul electronic preventiv al tezelor de doctorat privind etapa de presustinere si depunere a tezei de doctorat

  • Înainte de presusținerea tezei de doctorat, în fața comisiei de îndrumare, studentul – doctorand va depune la secretariatul școlii doctorale de care aparține teza de doctorat în format electronic pe CD sau DVD, însoțită de cererea privind demararea procedurilor de analiză a similitudinilor.
  • CD/DVD-ul ce conține teza de doctorat se predă la secretariatul școlii doctorale cu cel puțin 30 de zile înainte de termenul final de depunere al tezei.
  • Pe CD/DVD, teza de doctorat trebuie să fie atât în format Word / LaTeX cât și în format PDF.
  • Secretariatul școlii doctorale verifică dacă CD/DVD-ul depus de studentul-doctorand conţine teza de doctorat în formatele solicitate.
  • Şcoala doctorală înaintează cu adresă Biroului Doctorat în format electronic teza de doctorat ce urmează a fi supusă analizei similitudinilor, care o transmite persoanelor desemnate la nivelul Universității din București.
  • Persoanele desemnate la nivelul Universității din București realizează analiza de similitudine utilizând un program recunoscut de CNATDCU.
  • Pentru analiza de similitudine cu programul Turnitin, teza de doctorat în format electronic trebuie să respecte următoarele cerințe:
    • dimensiunea maximă a fișierului – 40 MB
    • numărul maxim de pagini – 400

Pentru tezele de doctorat care depășesc aceste limite, analiza de similitudine se va realiza cu programul Sistemantiplagiat.ro

  • Raportul de similitudine va fi transmis de către Biroul Doctorat, în termen de 1(o) zi lucrătoare de la generarea raportului, directorului şcolii doctorale, conducătorului de doctorat și secretarului școlii doctorale. Dacă directorul şcolii doctorale este totodată şi conducătorul de doctorat al tezei, mesajul va fi transmis în CC şi decanului facultăţii.
  • În cazul în care conducătorul de doctorat introduce pe Platforma Turnitin teza de doctorat pentru o verificare preliminară, trebuie să emită și raportul final dinaintea presusținerii tezei de doctorat în fața comisiei de îndrumare. În acest caz teza de doctorat în format electronic nu va mai fi verificată centralizat la nivelul UB. Raportul final de similitudini generat de programul Turnitin va fi transmis pe e-mail de către conducătorul de doctorat sau persoana care a verificat teza de doctorat, însoțit de o declarație (Anexa 1), Directorului Școlii Doctorale/Decanului Facultății, Biroului Doctorat și secretariatului Școlii Doctorale.
  • Conducătorul de doctorat completează rezoluţia asupra raportului de similitudine și o comunică directorului școlii doctorale sau, după caz, decanului facultății. Directorul şcolii doctorale sau, după caz, decanul facultății, în consultare cu conducătorul de doctorat, stabilește dacă similitudinile identificate constituie sau nu elemente constitutive ale plagiatului.
  • În cazul în care analiza raportului de similitudine nu confirmă existenţa elementelor constitutive ale unui plagiat, directorul școlii doctorale sau, după caz, decanul facultăţii notifică studentul-doctorand, conducătorul de doctorat şi secretariatul școlii doctorale că se poate organiza pre-susţinerea. În cazul în care conducătorul de doctorat și comisia de îndrumare recomandă după pre-susținere ca teza să fie refăcută, varianta revizuită a tezei va fi din nou supusă procedurii de verificare electronică, refăcându-se parcursul anterior (fie realizarea verificării la nivelul Universității din București, fie realizarea verificării de către conducătorul de doctorat sau altă persoană desemnată la nivelul școlii doctorale).
  • În cazul în care analiza raportului de similitudine confirmă existența unor elemente de plagiat, cazul este notificat directorului CSUD de către directorul şcolii doctorale/decanul facultăţii în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la primirea raportului de similitudine. Cazul va fi analizat în proxima şedinţa a consiliului şcolii doctorale care va propune sancționarea studentului-doctorand, mergând până la exmatriculare pentru fraudă, precum și alte măsuri pentru evitarea unor situații similare în viitor. Școala doctorală va notifica CSUD-ului rezultatul analizei și măsurile decise.
  • Pe toată durata desfășurării procedurii de mai sus, toate persoanele implicate au obligația de a păstra în raport cu terții confidențialitatea asupra procedurii și vor veghea să nu se aducă atingere dreptului la imagine al doctoranzilor ale căror teze sunt supuse procesului de verificare.
METODOLOGIE PRIVIND ACORDAREA BURSELOR ȘI A ALTOR FORME DE SPRIJIN PENTRU STUDENȚII-DOCTORANZI DIN UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Metodologie privind acordarea burselor și altor forme de sprijin pentru studenții-doctoranzi din Universitatea din București

 I. Preambul

Art. 1. Universitatea din București (în continuare „Universitatea”), în conformitate cu misiunea instituțională asumată, sprijină activitatea studenților-doctoranzi, contribuind totodată la crearea unui climat de echitate în vederea prevenirii abandonului universitar, respectiv pentru a crește gradul de accesibilitate la studiile universitare de doctorat.

Art. 2. În acest sens, Universitatea sprijină performanța studenților-doctoranzi printr-o varietate de mijloace, folosind în acest scop atât fondurile de la buget, prin granturile doctorale, cât și fondurile provenite din alte venituri proprii.

Art. 3. Prezenta metodologie reglementează următoarele tipuri de burse și alte forme de sprijin pentru studenții-doctoranzi:

a) Forme de sprijin pentru stimularea performanței academice
b) Burse pentru susținerea studenților-doctoranzi cu probleme sociale
c) Forme de sprijin pentru studenții-doctoranzi aflați în situația de risc de abandon

Art. 4. Cererile pentru acordarea burselor și celorlalte forme de sprijin prevăzute în prezenta metodologie se avizează de conducătorul de doctorat, de directorul școlii doctorale și de decan, și se aprobă de către directorul CSUD în limita bugetului aprobat.

Art.5. Directorul CSUD prezintă anual Consiliului de Administrație un raport cu privire la aplicarea prezentei Metodologii.

 II. Forme de sprijin pentru stimularea performanței academice

Art. 6. Universitatea sprijină o serie de activități de cercetare științifică ale studenților-doctoranzi, pornind de la următoarele obiective:

a) creșterea vizibilității studenților-doctoranzi în mediul academic;
b) stimularea mobilității și angajamentului social ale studenților-doctoranzi;
c) creșterea gradului de internaționalizare a școlilor doctorale;
d) organizarea în cadrul Universităţii a unor conferințe cât mai relevante, cu impact atât la nivel național, cât și internațional;
e) desfășurarea activității de cercetare a studenților-doctoranzi.

Art. 7. Prin Procedura privind încurajarea performanței în activitatea de cercetare a studenților-doctoranzi, Universitatea sprijină: :

a) participarea studenților-doctoranzi la manifestări științifice naționale și internaționale;
b) efectuarea stagiilor de cercetare/documentare/pregătire doctorală;
c) efectuarea stagiilor în străinătate pentru doctoranzii în cotutelă internațională;
d) susținerea conferințelor școlilor doctorale și a publicațiilor acestora;
e) asigurarea materialelor necesare activității de cercetare a studenţilor-doctoranzi.

Art. 8.

(1) Studenții-doctoranzi care nu beneficiază de școlarizare pe locuri finanțate de la buget, se bucură de formele de sprijin prevăzute la art. 7, în acest scop fiind alocat un procent de cel puțin 5% din totalul sumelor aferente taxelor de școlarizare încasate de la studenții-doctoranzi doctoranzi de la forma de învățământ cu taxă.

(2) Studenții-doctoranzi care nu beneficiază de locuri finanțate de la buget şi obțin performanțe deosebite în activitatea de cercetare, performanțe concretizate în publicații și alte forme de valorificare a rezultatelor activității de cercetare, pot beneficia de deduceri din taxa de școlarizare, în baza unei hotărâri a școlii doctorale, cu avizul CSUD.

III. Burse pentru susținerea studenților-doctoranzi cu probleme sociale

Art.  9. Universitatea are o politică de stimulare a înmatriculării studenților proveniți din medii sociale dezavantajate, indiferent de ciclul de studii urmat (licență, masterat sau doctorat).

Art. 10. În vederea integrării sociale și a sprijinirii studenților-doctoranzilor proveniți din medii socio-economice dezavantaje, sunt acordate două tipuri de burse:
a) Burse sociale
b) Burse sociale ocazionale

Art. 11.

(1) Bursele sociale au rolul de a asigura condiții minime de subzistență pentru studenții-doctoranzi proveniți din medii
(2) socio-economice defavorizate, în vederea susținerii acestora pe parcursul studiilor universitare de doctorat.
(3) Bursele sociale se acordă pe toată durata ciclului de studii universitare de doctorat rămasă de parcurs de studentul-doctorand din momentul depunerii solicitării, fără a depăși 3 ani din momentul înmatriculării acestuia.
(4) Dosarul de bursă socială este verificat anual, la începerea unui nou an universitar, în cazul în care studentul-doctorand își exprimă dorința de a continua să beneficieze de acest tip de bursă.
(5) Bursele sociale nu au limită de vârstă, cu excepția celei prevăzute la art. 12 alin (1), la care această limită este de 40 ani.

Art. 12. Beneficiază de burse sociale, următoarele categorii de studenți-doctoranzi:
(1) studenții-doctoranzi orfani de unul sau ambii părinți
(2) studenții-doctoranzi pentru care s-a dispus ca măsură de protecție plasamentul și care nu realizează venituri peste plafonul pentru acordarea bursei sociale;
(3) studenții-doctoranzi bolnavi de TBC, care se află în evidența unităților medicale, celor care suferă de diabet, boli maligne, sindromuri de malabsorbție grave, insuficiență renală cronică, astm bronșic, epilepsie, cardiopatii congenitale, hepatită cronică, glaucom, miopie gravă, boli imunologice, boli rare, tulburări din spectrul autist, boli hematologice (hemofilie, talasemie, etc.), surditate, fibroză chistică, cei infestați cu virusul HIV sau bolnavi de SIDA, cei cu handicap locomotor, spondilită anchilozantă sau reumatism articular și cu orice alte boli cronice pe care Senatul UB sau CSUD le pot lua în considerare .
(4) studenții-doctoranzi a căror familie nu a realizat în cele 3 luni înainte de începerea anului universitar un venit lunar net mediu per membru de familie mai mare decât salariul de bază minim net pe economie.

Art. 13. Cuantumul burselor sociale se stabilește pornind de la cuantumul minim propus anual de către Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS), ținând cont de faptul că acestea trebuie să acopere cheltuielile minime de masă și cazare și este cel puțin egal cu cel stabilit de Senatul Universităţii pentru bursa echivalentă pentru ciclurile de studii licență și masterat.

Art. 14. Consiliul Studiilor Universitare de Doctorat stabilește cuantumul bursei sociale, ținând cont de prevederile art. 13 din prezenta metodologie.

Art. 15. Pentru studentul-doctorand cu vârsta de până la 26 de ani, determinarea venitului lunar mediu net al familiei acestuia se realizează luând în calcul veniturile părinților și ale copiilor aflați în grija lor, respectiv al membrilor familiei aflate în grija studentului soție, copii dacă este cazul, luând în calcul:
(a) veniturile salariale și asimilate acestora, potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările
(b) și completările ulterioare;
(c) pensiile, inclusiv cele pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/văduvii de război, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadrați în gradul I de invaliditate, precum și pensiile, indiferent dacă sunt de la bugetul de stat sau fondurile de pensii facultative și indiferent de tipul acestora, în conformitate cu Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare;
(d) venituri obținute din activități agricole conform prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;
(e) alocațiile de stat pentru copii, în conformitate cu Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
(f) alocații de plasament în conformitate cu Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
(g) venituri obținute din concedii medicale pentru sarcină sau lehuzie sau indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
(h) ajutoarele, indemnizațiile și alte forme de sprijin cu destinație specială, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale și din alte fonduri publice, inclusiv cele din fonduri externe nerambursabile, precum și cele de aceeași natură primite de la alte persoane, cu excepția indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă, inclusiv indemnizațiile pentru: risc maternal, maternitate, creșterea copilului și îngrijirea copilului bolnav;
(i) veniturile realizate din valorificarea bunurilor mobile sub forma deșeurilor prin centrele de colectare, în vederea dezmembrării, care fac obiectul programelor naționale finanțate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice;
(j) drepturile în bani și în natură primite de militarii în termen, militarii cu termen redus, studenții-doctoranzi și elevii unităților de învățământ din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională și persoanele civile, precum și cele ale gradaților și soldaților concentrați sau mobilizați;
(k) orice venituri realizate din activitățile economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, în sensul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016;
(l) orice venituri realizate din meserii liberale și din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală;
(m) dividendele realizate în ultimele 12 luni calendaristice. Media lunară se realizează prin raportarea acestora la 12.

Art. 16. Pentru studentul-doctorand cu vârsta peste 26 de ani, venitul lunar mediu net al acestuia se va calcula ținând cont doar de veniturile personale ale acestuia și ale persoanelor pe care le are în grijă, precum copii, soție etc., în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 17. În vederea acordării burselor sociale, studenții-doctoranzi trebuie să depună următoarele documente justificative pe baza cărora se realizează încadrarea în una dintre tipurile de burse oferite:
a) înscrisuri care să demonstreze veniturile studentului, respectiv ale familiei sale. În cazul în care niciunul dintre părinți nu obține venituri, aceștia depun o declarație pe propria răspundere în acest sens, însoțită de documentele care atestă acest lucru;
b) pentru situațiile în care există suspiciuni rezonabile, comisia de evaluare a cererii pentru acordarea bursei sociale poate solicita studentului să prezinte raportul de anchetă socială, realizat cu respectarea prevederilor legale, din care să reiasă situația exactă a familiei acestuia. Ancheta socială este obligatorie în cazul în care părinții studentului lucrează sau domiciliază în străinătate;
c) copii de pe certificatul/certificatele de deces ale părintelui/părinților, dacă este cazul;
d) certificat de la un medic de specialitate, altul decât medicul de familie, în care să se prezinte evoluția și tabloul clinic al problemei medicale de care suferă studentul și care se încadrează în prevederile art. 14 alin. (2) din prezenta metodologie.

Art. 18. Candidații la concursul de admitere care se înscriu într-unul din cazurile prevăzute la art. 12 alin.(1)-(4) și prezintă la înscrierea la concursul de admitere documentele prevăzute la art.19, după caz, sunt scutiți de taxa de înscriere.

Art. 19. În cazul candidaților declarați admiși care se înscriu în situația prevăzută la art. 12, aceștia vor fi scutiți de taxa de înscriere, urmând să beneficieze de bursă socială în primul an de studii, fără a mai depune alte documente justificative.

Art. 20. Studenții-doctoranzi pot beneficia ocazional, la cerere, pe baza documentelor justificative, și de următoarele tipuri de burse sociale, indiferent dacă studentul mai beneficiază de altă categorie de bursă:

(1) bursa pentru ajutor social ocazional de maternitate, care se acordă studentei-doctorande sau studentului-doctorand a cărui soție nu realizează deloc venituri sau venituri mai mari decât salariul de bază minim net la nivel național și constă într-o bursă pentru naștere și lăuzie și o bursă pentru procurarea îmbrăcămintei copilului nou-născut, care se acordă o singură dată în cursul anului universitar pentru fiecare copil născut;
(2) bursa pentru ajutor social ocazional în caz de deces în timpul studiilor universitare de doctorat al unei rude de gradul I a studentului-doctorand.

Art. 21. Cuantumul acestor burse este similar cu cel stabilit de Senatul Universităţii pentru bursele similare acordate studenţilor Universităţii de la studiile de licenţă şi masterat, dar trebuie să fie cel puțin egal cu cuantumul lunar al bursei sociale.

Art. 22. Bursele prevăzute la art. 12 și 20 pot fi acordate oricărui student-doctorand, indiferent de modul de finanțare al studiilor (cu taxă/fără taxă).

Art. 23. În cazul studenților-doctoranzi care sunt în regim „cu taxă” și beneficiază de prevederile art. 12, se poate acorda o scutire parțială de plata taxei de școlarizare pentru perioada în care aceştia beneficiază de bursa socială.

IV: Forme de sprijin pentru studenții-doctoranzi aflați în situațiile de risc de abandon

Art. 24. Universitatea consideră prioritară sprijinirea studenților-doctoranzi aflați în situație de risc de abandon. În acest sens, se consideră că există o situaţie de risc de abandon atunci când studentul-doctorand întâmpină:
a) Dificultăți financiare majore
b) Probleme generate de suprasolicitare și stres

Art. 25.
(1) Studenții-doctoranzi care sunt în șomaj pentru o perioadă mai mare de 3 luni, beneficiază de scutire de taxă pe perioada șomajului.
(2) În vederea acordării sprijinului prevăzut la art. 27 alin. (1), studenții-doctoranzi vor prezenta următoarele documente:
a) Adeverință de șomaj, la o perioadă de 3 luni
b) Raport de activitate lunar

(3) În cazul în care situația se prelungește pentru o perioadă mai mare de 12 luni, aceștia vor trebui să facă dovada anual pentru următoarele:
a) Îndeplinirea tuturor obligațiilor prevăzute pentru intervalul de 12 luni în planul individual de doctorat
b) Participarea la minimum o conferință națională de profil cu comitet de program, dovedită prin programul conferinței
c) Publicarea cel puţin a unui articol științific

Art. 26. Studenții-doctoranzi beneficiază în mod gratuit de consiliere psihologică și orientare în carieră, prin intermediul Departamentului de Consiliere și Orientare pentru Carieră.

Art. 27. În situațiile prevăzute la art.24, consiliile școlilor doctorale pot propune și alte forme de sprijin, care se avizează de decanat și de directorul CSUD și se aprobă de către Consiliul de Administraţie al Universității, în limita bugetului aprobat.

V.Dispoziții finale

Art. 28. Informațiile privind modalitatea de accesare și acordare a burselor se fac publice prin afișarea pe pagina web (inclusiv cea a CSUD) și la sediul Universității, la începutul anului universitar, sau ori de câte ori apar modificări.

Art. 29. Anunțurile pentru depunerea cererilor și documentelor justificative în vederea obținerii unor categorii de burse vor fi publicate pe pagina web și la avizierul fiecărei școli doctorale cu minimum 15 zile lucrătoare înainte de data-limită pentru depunerea acestora.

Art. 30. Nu pot constitui criterii de acordare a oricărui tip de burse provenite din fonduri de la bugetul de stat: vârsta, sexul, religia, rasa, naționalitatea, cetățenia, orientarea sexuală, apartenența politică a candidatului sau a familiei acestuia, apartenența la organizații legal constituite ori cu activitate conformă cu legislația europeană în vigoare, numărul de ani petrecuți în alte instituții de învățământ, studiile efectuate în străinătate, precum și accesul la burse din alte surse.

 

METODOLOGIE PRIVIND MONITORIZAREA, EVALUAREA ȘI ASIGURAREA CALITĂȚII STUDIILOR UNIVERSITARE DE DOCTORAT

 Metodologie privind monitorizarea, evaluarea și asigurarea calității studiilor universitare de doctorat

  I. Terminologie

 Art.1 Termenii și expresiile utilizate au următoarele semnificații:

a) studii universitare de doctorat – ciclul superior de studii universitare a cărui finalitate constă în dezvoltarea resursei umane competente în realizarea cercetării științifice, capabile de inserție pe piața muncii înalt calificate. Acestea constau în formarea prin cercetare pentru cercetare-dezvoltare și inovare și constituie o experiență profesională de cercetare, finalizată, după susținerea tezei de doctorat, prin acordarea titlului de doctor;
b) student-doctorand – studentul înmatriculat în programul de studii universitare de doctorat;
c) conducător de doctorat – cadrul didactic sau cercetătorul, cu experiență în domeniul cercetării științifice, care coordonează activitatea studentului-doctorand în urma dobândirii acestui drept în conformitate cu prevederile art. 166 din Legea educației naționale nr. 1/2011;
d) program de studii universitare de doctorat, denumit în continuare programul de doctorat – totalitatea activităților în care este implicat studentul-doctorand, relevante din punctul de vedere al studiilor universitare de doctorat;
e) teză de doctorat – lucrarea științifică originală elaborată de către un student-doctorand în cadrul studiilor universitare de doctorat, condiție legală pentru obținerea titlului de doctor;
f) instituție organizatoare de studii universitare de doctorat, denumită în continuare IOSUD – instituția care are dreptul de a organiza programe universitare de doctorat;
g) școală doctorală – o structură organizatorică și administrativă constituită în cadrul IOSUD și care oferă sprijinul necesar pentru desfășurarea studiilor de doctorat într-o anumită disciplină sau tematică disciplinară ori interdisciplinară.

 II. Domeniu de aplicare

Art.2.  Regulamentul se aplică în cadrul Universității din București (“Universitatea”), în calitate de instituție organizatoare de studii universitare de doctorat (“IOSUD”), sub coordonarea consiliului pentru studiile universitare de doctorat (“CSUD”), pentru școlile doctorale acreditate sau autorizate provizoriu din cadrul IOSUD și domeniile de studii universitare de doctorat din structura acestora.

Art.3.  Școlile doctorale funcționează în cadrul facultăților Universității. Prin excepție, o școală doctorală poate funcționa în structura a două sau mai multe facultăți sau in subordinea directă a CSUD.

 Art.4.  Universitatea organizează, prin școlile doctorale, studii universitare de doctorat științific.  Programul de studii universitare de doctorat este organizat de școala doctorală, sub coordonarea CSUD.

III. Activități și responsabilități

Art. 5. Coordonarea activității de monitorizare, evaluare și asigurare a calității în cadrul școlilor doctorale este responsabilitatea CSUD care adoptă măsurile necesare pentru asigurarea calității studiilor universitare de doctorat, pentru buna desfășurare a evaluărilor periodice ale școlilor doctorale și conducătorilor de doctorat și pentru respectarea normelor de etică și deontologie de conducătorii de doctorat și studenții doctoranzi

 Art.6.  Asigurarea calității proceselor de predare, învățare, cercetare desfășurate în cadrul unei școli doctorale reprezintă responsabilitatea tuturor membrilor școlii doctorale.

Art.7.  Activitatea desfășurată în cadrul școlilor doctorale este monitorizată permanent de consiliul școlii doctorale, de conducerea facultății căreia aceasta îi aparține sau a CSUD în cazul școlilor doctorale care funcționează în subordinea directă a acestuia.

Art.8. Raportul anual al Comisiei de Evaluare și Asigurare a Calității din cadrul Universității din București oferă date, informații și analize despre organizarea și desfășurarea studiilor universitare de doctorat.

Art.9. Periodic, dar nu mai târziu de 5 ani, CSUD realizează o evaluare internă la nivelul tuturor școlilor doctorale care se finalizează printr-un raport privind Activitatea Universității din București ca IOSUD.

 Art.10. Fiecare școală doctorală elaborează un raport de autoevaluare care este prezentat CSUD în vederea avizării și integrării în raportul de autoevaluare al IOSUD.

 Art.11. Evaluarea internă va urmări, la nivelul fiecărei școli doctorale, cel puțin următoarele aspecte:

a. Activitatea proprie a consiliului școlii doctorale;
b. Resursa umană a școlii doctorale și acoperirea subdomeniilor;
c. Analiza capacității școlii doctorale de a atrage candidați la studii de doctorat, a numărului de candidați la admitere și de doctoranzi înmatriculați;
d. Modul de organizare a studiilor doctorale;
e. Programul de pregătire bazat pe studii avansate;
f. Programul individual de cercetare (inclusiv facilitățile de cercetare);
g. Manifestări științifice & publicații;
h. Contribuția școlii doctorale la componenta de cercetare a Universității din București;
i. Cooperări instituționale și co-tutele (naţionale, internaţionale, interdisciplinare);
j. Internaționalizarea;
k. Proiecte de cercetare și de sprijinire a formării doctorale;
l. Dimensiunea etică și integritatea academică;
m. Durata studiilor doctorale;
n. Analiza ponderii și cauzelor eșecurilor (exmatriculări, teze invalidate etc.) ;
o. Teze de doctorat susținute;
p. Realizări notabile ale doctoranzilor și ale alumnilor școlii doctorale (de ex. publicații, premii, contracte prestigioase de cercetare postdoctorală );

Art.12. Evaluarea internă va lua în considerare și sistemul de criterii, standarde și indicatori de calitate utilizați în evaluarea și acreditarea școlilor doctorale aprobați la nivel național, la momentul realizării procesului de evaluare.

Art.13. Evaluarea internă la nivelul IOSUD, al unei școli doctorale sau al unui domeniu de studii universitare de doctorat se va realiza, ori de câte ori va fi necesar, pentru demararea unor procese de evaluare externă, dacă legislația sau interesele Universității impun aceasta.

Art.14. În intervalul dintre două evalări interne, CSUD poate solicita și evaluarea unor componente specifice activității școlilor doctorale, în acord cu interesele instituționale ale Universității și cu principiile asigurării calității.

Art.15. Rapoartele școlilor doctorale și Raportul  privind Activitatea Universității din București ca IOSUD se vor finaliza cu propuneri de îmbunătățire a activității la nivelul școlii doctorale, respectiv al IOSUD, însoțite fiecare de un plan de măsuri pentru perioada următoare.

Art.16. În cazul apariției unor disfuncții, care pun în pericol asigurarea calității studiilor universitare de doctorat și/sau menținerea acreditării școlii doctorale, consiliul școlii doctorale poate propune măsuri mergând până la retragerea calității de membru al școlii doctorale pentru un conducător de doctorat. Această propunere se comunică conducătorului de doctorat vizat, care are dreptul să transmită școlii doctorale un punct de vedere motivat într-un interval de o săptămână de la data comunicării; în cazul transmiterii unui asemenea punct de vedere, consiliul școlii doctorale invită pe conducătorul de doctorat la o analiză comună și decide dacă menține sau nu propunerea de retragere a calității de membru al școlii doctorale. Propunerea consiliului școlii doctorale este apoi supusă avizării de către conducerea facultății de care aparține școala doctorală și aprobării de către CSUD.

Art.17. Monitorizarea implementării planului de măsuri la nivelul IOSUD revine CSUD, iar la nivelul școlilor doctorale, consiliilor școlilor doctorale.

 

PROGRAMUL DE PREVENIRE A ABANDONULUI STUDIILOR UNIVERSITARE DE DOCTORAT

Preambul

Programul de prevenire a abandonului studiilor universitare de doctorat cuprinde un set de măsuri care decurg din Procedura privind monitorizarea parcursului academic al studenților și prevenirea abandonului universitar, adoptată de Consiliul de Administrație al Universității din București în 6 iunie 2018.

 Considerații introductive – analiză şi motivaţie

Teza de doctorat  este o concretizare a rezultatelor originale în urma activităţii de studiu şi de cercetare a studentului-doctorand în nemijlocită coordonare cu conducătorul de doctorat şi cu echipa de îndrumare ştiinţifică. Fiecare teză şi fiecare student-doctorand au particularităţi şi dificultăţi specifice chiar şi numai dacă avem în vedere că activitatea de cercetare este un drum sinuos uneori, al cărui final nu este întrezărit decât pe măsură ce diferite obstacole sunt depăşite.

Tensiunea iniţială care se naşte între aşteptările candidatului şi realităţile menţionate mai sus poate genera o energie pozitivă şi motivaţională care să determine finalizarea cu succes a tezei dar poate să conducă şi la o demotivare care sa genereze impasuri şi renunţarea la studiile universitare de doctorat. De aceea este foarte important, încă din faza procedurii de admitere, să se identifice factori de risc ştiinţific și eventual unele soluţii alternative, care să permită evitarea unui blocaj.

Menţinerea unei rate de retenţie mai ridicate la nivelul studiilor universitare de doctorat reprezintă una dintre preocupările strategice pentru managementul de la nivelul Şcolilor Doctorale, al Facultăţilor şi al Universităţilor, având în vedere consecinţele sociale şi chiar economice. În Statele Unite ale Americii unele studii recente concluzionează că 40% până la 60% din studenţii de doctorat nu ajung la finalizarea şi susţinerea tezei (a se vedea Cochran, Campbell, Baker, & Leeds, 2014, p. 29).  Mai mult decât atât, dintre studenţii care susţin teza, 41% finalizează studiile până în 7 ani, în timp ce  51% au nevoie de până la 10 ani (a se vedea Brill, Balcanoff, Land, Gogarty & Turner, 2014).

Un studiu concretizat într-o teză de doctorat, publicat la University of North Texas, de către Eric D. Malberg, intitulat “Retention and attrition of doctoral candidates in higher education”, sintetizează factorii personali, financiari și ocupaţionali care pot afecta progresul în elaborarea tezei de doctorat după cum se poate vedea din reprezentările de mai jos.

Cu siguranţă, mulţi dintre aceşti factori rămân efectivi şi în România. De aceea este util să luăm în considerare dificultăţile reale pe care le întâmpină studenții-doctoranzi în faza de elaborare a tezei la nivel personal, la nivel social şi economic. Un set de măsuri care s-a cristalizat în numeroase studii dedicate acestei probleme include:

Măsuri concrete

I. Dezvoltarea unui sistem de mentorat eficient la nivelul studiilor universitare de doctorat

Mentorul şi conducătorul de doctorat pot juca roluri complementare în ghidarea studentului-doctorand spre finalizarea cu succes a tezei.

Se are în vedere un mentorat permanent, prin intermediul unor studenți şi a unor cadre didactice cu aptitudini şi dedicaţie spre acest rol. Astfel, în funcţie de mărimea grupului de studenţi, la fiecare an pot exista unul sau mai mulţi mentori care să organizeze întâlniri informale, de tipul unor ateliere interne sau chiar mese de prânz al căror obiectiv primar să fie dezvoltarea şi stimularea unei stări de încredere şi o anumită coeziune, sintetic, un spirit de ,,cohortă’’. Discuţiile pot fi orientate spre problemele specifice fiecărui an de doctorat şi spre cele conexe, de adaptare si de menţinere a motivării la un nivel adecvat. În situaţii speciale se poate activa şi un mentorat  pentru situaţii de criză, când o acţiune mai amplă este necesară, şi care poate implica factori de decizie de la nivelul facultăţii sau/şi al Universităţii. Mentorul poate :

(1) să încurajeze discuţii între studenţi privind experienţele de cercetare şi aşteptările acestora, să disemineze informaţii despre cursuri de intership şi de pregatire, despre conferinţe,
(2) să motiveze, să sprijine, să redea încredere în luarea deciziilor, a unor inițiative precum şi asumarea responsabilităţii privind propria evoluţie a carierei de către studentul-doctorand,
(3) să monitorizeze progresul profesional al grupului de studenți şi parcurgerea cu succes a diverselor faze ale programului doctoral,
(4)  să fie pregătit să acţioneze în diverse situaţii pentru a rezolva problemele ivite, menţinând legătura cu conducătorul de doctorat şi cu echipa de îndrumare.
(5) să identifice unele probleme prin considerarea răspunsurilor studenţilor la sondajele scrise.

II. Dezvoltarea unui sistem de monitorizare a evoluției programului doctoral și de intervenție eficientă pentru prevenirea abandonului

Studenții-doctoranzi care au depășit 12 luni pentru una dintre următoarele forme de extensie a duratei studiilor universitare de doctorat – prelungire, perioadă de grație sau amânare a susținerii publice a tezei de doctorat − sunt considerați din oficiu ca aflați în situație de risc de abandon al studiilor universitare de doctorat și înregistrați ca atare în evidențele școlii doctorale.

Acești studenți-doctoranzi vor trebui să prezinte la fiecare șase luni câte un raport de progres în fața conducătorului de doctorat și a comisiei de îndrumare, care vor analiza situația și vor propune măsuri concrete de sprijin pentru finalizarea și depunerea tezei de doctorat. Aceste propuneri de măsuri vor fi înaintate Consiliului Școlii Doctorale, care poate decide dacă le aprobă în temeiul atribuțiilor sale sau dacă le avizează și le transmite spre aprobare la nivelul conducerii Facultății sau Universității, după caz.

Orice cerere ulterioară de prelungire, perioadă de grație și amânare a susținerii publice va trebui însoțită de un referat al conducătorului de doctorat, cuprinzând rezultatele analizei și măsurile propuse, precum și de rapoartele de progres menționate în alineatul anterior.

III. Organizarea unor ateliere de bune practici doctorale

Scopul acestei inițiative este de a asigura transferul de bune practici către și între studenții-doctoranzi ai Universității din București.

(1) atelierele vor include prezentarea metodologiilor de elaborare și scriere a tezei/ a lucrărilor științifice sau de realizare a prezentărilor orale de către conducătorii de doctorat, pe de o parte, și discuții legate de gestionarea timpului dedicat studiului și cercetării, precum și realizarea unui schimb de experiență privind parcurgerea programului doctoral între studenții-doctoranzi, pe de altă parte;

(2) desfășurarea acestor ateliere într-o manieră informală și într-un cadru restrâns este dezirabilă și ar putea fi facilitată de următoarele aspecte: durată (o săptămână), locul desfășurării (spații UB din afara Bucureștiului), numărul participanților (fie la nivel de școală doctorală, cu o riguroasă programare a calendarului tuturor atelierelor de la nivelul UB pentru a evita suprapunerile între școli, dacă este vorba despre un singur spațiu disponibil, fie organizarea școlilor în grupe în funcție de domeniile de doctorat).

IV. Crearea unor legături mai directe între programele de doctorat și cele de masterat ale Universității prin evidențierea elementelor de continuitate.

 Integrarea studenților-doctoranzi în laboratoarele de cercetare ale masteratelor din Universitate, pentru o mai bună ancorare în activitatea științifică în domeniu și o mai deplină responsabilizare a lor în cadrul comunității academice.

(1) demersul are ca scop realizarea unui program de mentorat studențesc între nivelul doctorat și nivelul masterat din cadrul Universității, pentru susținerea continuării studiilor și pentru familiarizarea studenților-doctoranzi cu responsabilitățile activității de îndrumare a cercetării;

(2) inițiativa deschiderii unui program de mentorat aparține coordonatorilor de program de masterat, Consiliilor Școlilor Doctorale, conducătorilor de doctorat, studenților-doctoranzi sau titularilor de discipline;

(3) în funcție de domeniul de doctorat și de domeniul/profilul programului de masterat și al grupei de studenți-masteranzi, studenții-doctoranzi solicitați propun teme și subiecte punctuale de intervenție în laboratoarele de cercetare masterală sau răspund propunerilor venite din partea programelor de masterat;

(4) în cadrul mentoratului, semestrial, anual sau multi-anual, studentul-doctorand coordonează activitatea de laborator a unui student-masterand sau a mai multora, cu supervizarea unui cadru didactic titular; echipa de studenți astfel constituită poate realiza studii, participă la manifestări științifice, propune prezentări sau proiecte spre finanțare;

(5) rezultatele activității de mentorat realizate în cadrul laboratoarelor de cercetare ale masteratului vor fi trecute în fișa de disciplină/evaluare a acestora, ca parte a realizărilor și a progresului înregistrat de studenții-masteranzi;

(6) activitatea de mentorat este monitorizată de către coordonatorii programelor de masterat sau de către titularii de discipline, este certificată prin documente și este echivalată de către Școlile Doctorale pentru studenții-doctoranzi cu un număr de credite suplimentare, cuprinse în planurile de pregătire individuală;

(7) activitatea de mentorat a studenților-doctoranzi desfășurată pentru studenți-masteranzi, recunoscută de Școala Doctorală, va fi menționată în referatele conducătorilor de doctorat la susținerea tezelor de doctorat, ca o recunoaștere a implicării în viața științifică a domeniului, în cadrul istituției respective.

V. Integrarea studenților-doctoranzi în activitatea de prezentare și promovare a programelor de masterat și de doctorat din domeniile lor, precum și în activitatea de tutorat pentru candidații interesați.

(1) demersul are ca scop familiarizarea studenților-doctoranzi cu politicile și cu strategiile instituționale și integrarea lor în echipele constituite pentru organizarea domeniului în cadrul facultății respective;

(2) inițiativa aparține coordonatorilor de programe de masterat sau de doctorat, Consiliilor Școlilor Doctorale, conducătorilor de doctorat, studenților-doctoranzi;

(3) activitatea studenților-doctoranzi se desfășoară sub îndrumarea coordonatorilor de programe de studii;

(4) activitatea studenților-doctoranzi este certificată prin documente și este echivalată de către Școlile Doctorale cu un număr de credite suplimentare, cuprinse în planurile de pregătire individuală;

(5) activitatea studenților-doctoranzi desfășurată pentru prezentarea și promovarea programelor de masterat și de doctorat, recunoscută de Școlile Doctorale, va fi menționată în referatul conducătorilor de doctorate la susținerea tezelor de doctorat, ca o recunoaștere a implicării acestora în viața instituției respective și a dezvoltării domeniului.

VI. Organizarea unor evenimente sociale și considerarea unor acțiuni de voluntariat pentru sprijinul unor studenți-doctoranzi aflați în situații dificile.

Se are în vedere formarea unui grup de voluntariat, deschis, a cărui componenţa în funcție de disponibilitatea studenţilor poate fluctua, care să se implice în momentele când studenții-doctoranzi au nevoie de un ajutor specific.

Se poate organiza o întâlnire lunară de socializare între studenții-doctoranzi ai școlii respective în care să se discute progresul cercetării sau alte teme de interes, în vederea cunoaşterii reciproce si a edificării solidarității studenților-doctoranzi.

Amenajarea unor locuri de joacă pentru copii în spațiile în care se desfășoară activitățile didactice și de cercetare, cu personal specializat angajat sau voluntar este o altă modalitate de suport mai ales în perioada examenelor şi a scrierii tezei.

Noutăți

COMPETENȚE TRANSVERSALE LA ISDS – UB

Modern methods in molecular sciences (5 credite ECTS) – prof.dr. Alexandru Babeș Număr ore de curs: 10 Cursul se va desfășura la Facultatea de Biologie, Sala de Master Neurologie, în zilele de duminică- începând cu 3 martie 2019, orele 11,00-13,00. Aplications of...

read more

We use cookies to give you the best online experience. By agreeing you accept the use of cookies in accordance with our cookie policy.